Al Capone s-a născut în 1899 în Brooklyn, New York. După ce a părăsit școala în clasa a șasea, și-a petrecut timpul ca membru în două bande: Brooklyn Rippers și Forty Thieves Juniors. După ce a lucrat ca bodyguard, a ajuns să lucreze pentru un bărbat pe nume Johnny Torrio. Când Torrio l-a invitat pe Capone să i se alăture în Chicago în 1920, Capone a acceptat. Împreună, cei doi au început să lucreze pentru banda lui Big Jim Colosimo,profitând de Prohibiție prin distribuirea de băuturi alcoolice ilegale.

Colosimo a fost asasinat, lăsându-l pe Torrio, de rang înalt, la conducere. Totuși, acest aranjament nu a durat prea mult. În 1925, Torrio a fost victima unei alte tentative de asasinat. Slăbit de acest lucru, Torrio i-a cerut lui Capone să devină noul șef. Capone, carismatic cum era, era apreciat de oameni, care îl numeau "The Big Fellow".

Cu ajutorul lui Capone, aceștia au reușit să își extindă industria atât de mult încât Capone s-a aventurat chiar și în investiții legale, cu o fabrică de vopseluri. Și-a construit o reputație terifiantă și, încet, dar sigur, el și banda sa și-au eliminat rivalii.

La 14 februarie 1929, banda lui Al Capone a luat parte la ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de Masacrul de Sfântul Valentin, care s-a soldat cu moartea a șapte bărbați care lucrau pentru rivalul lui Capone, Bugs Moran.

Pe 17 octombrie 1931, Capone a primit o condamnare de 11 ani pentru evaziune fiscală. Sentința a început la Atlanta, unde a reușit să manipuleze pe cei de la putere cu o ascunzătoare de bani. Acest comportament i-a adus o excursie la Alcatraz, unde a stat mai bine de patru ani. În 1939, a fost eliberat, iar în 1947 a murit din cauza sifilisului.