Artiști de portrete robot criminalistice lucrează cu poliția pentru a intervieva victimele sau martorii unor infracțiuni, pentru a recrea un desen semi-realist care să reflecte imaginea autorului infracțiunii, în conformitate cu memoria martorului. Artiști de portrete robot criminalistice ar trebui să fie capabili să creeze aceste desene pornind doar de la o descriere și trebuie să fie capabili să extrapoleze pornind de la ceea ce este dat.

Dificultatea în arta portretizării criminalistice este că o mare parte din ea se bazează pe martor. Artistul trebuie să fie capabil să relaționeze cu această persoană, care poate fi tulburată de ceea ce a văzut, și să găsească o modalitate de a o intervieva și de a-i interpreta descrierile. În plus, este cunoscut faptul că mărturia martorilor nu este foarte fiabilă, deoarece memoria într-o situație de stres nu este foarte precisă. Martorii pot crede căau văzut lucruri pe care nu le-au văzut, sau o situație similară, ceea ce poate duce la schițe care nu reflectă cu exactitate autorul faptei.

Carierele în domeniul portretizării criminalistice sunt în prezent amenințate de apariția unor programe de calculator care ar putea face munca în locul lor. Deși New York și Los Angeles au portretiști cu normă întreagă, alte orașe mari nu au.

Asociația Internațională pentru Identificare oferă cursuri de schiță criminalistică, însă acestea nu sunt obligatorii. Formarea necesară variază în funcție de agenția de aplicare a legii, din cauza accentului artistic al carierei.